De la Caligula la Vlad Þepeş: cele mai dezastruoase pagini de Facebook ale capetelor încoronate

În topul celor mai teribile pagini de Facebook, Vlad Þepeş e luat de regina decapitată Maria Antoaneta sau de Attila Hunul, dar, şi aşa, pagina lui ar băga lumea în sperieţi mai tare decât Ivan cel Groaznic sau sultanul Ibrahim I, care şi-a înecat întregul harem format din 280 de concubine.
Bătrâna regină Elisabeta a II-a a Marii Britanii a ţinut pasul cu vremurile şi are pagină pe Facebook, unde deja 100.000 de fani şi-au declarat pentru ea admiraţia prin intermediul unui “Like”.

1. Ceea ce nu ar fi fost de aşteptat să se întâmple şi cu ferocele împărat roman Caligula, dacă acesta ar fi trăit astăzi în compania internetului sau a calculatoarelor, căci Time Magazine îl aşează pe primul loc în topul celor mai dezastruoase pagini de Facebook pe care le-ar fi putut avea capetele încoronate. Filme, romane, documentare, cărţi de istorie stau mărturie că reputaţia groaznică a lui Caligula este una extrem de solidă: e executat supuşi fără număr, cruzime ca a lui rar mai găseşti, a extorcat o mulţime de aristocraţi bogaţi şi, nu în ultimul rând, a vrut să-şi facă, în mod oficial, calul favorit, Incitatus, senator.

2. Maria Antoaneta nu e de crezut că ar fi avut prea mulţi fani pe Facebook, odată ce atât de multă lume vroia să-i taie sub orice pretext capul, şi, probabil, ar fi fost nevoită să se folosească de toate uneltele puse la dispoziţie de Facebook pentru a-şi securiza cât mai bine contul. Nici în anii tumultuoşi de dinainte de 1793 nu e de crezut că ar fi reuşit să adune mai mulţi prieteni pe Facebook.

3.  Ce şanse să fi avut regele Angliei George al III-lea să fie popular pe Facebook dacă era nebun? Ultimii ani de domnie şi i-a petrecut oricum în cămaşă de forţă, legat în lanţuri de scaun. Cercetările ulterioare ale fişelor sale medicale în anii ’70 au arătat că nebunia lui avea o explicaţie posibilă: în ţesuturile sale a fost găsită o cantitate mare de arsenic, care declanşează porfiria, o boală rară a sângelui.

4. Unul dintre cei mai temuţi războinici ai timpului său, Attila Hunul a pârjolit în secolul cinci inima Europei, măcelărind cu armatele sale tot ce-i ieşea în cale. O coaliţie disperată de soldaţi romani şi războinici din triburile germanice barbari au reuşit să-l oprească în 451 la Chalon şi, doi ani mai târziu, moare la banchetul propriei nunţi, până în ziua de azi neştiindu-se de ce: a băut până la moarte sau a fost otrăvit?

5. Lui Vlad Þepeş revista Time îi explică cruzimea, căci în pune în cârcă 100.000 de traşi în ţeapă, prin faptul că a avut o copilărie groaznică. Tatăl său a fost asasinat, fratele lui torturat, orbit cu fierul roşu şi îngropat de viu, prin urmare nu e de mirare că-i plăcea să taie absolut orice membru de pe corpul unui duşman sau să-i fiarbă, descăpaţâneze, jupoaie, orbească sau prăjească.

6. Reginei Victoria a Marii Britanii i s-a oferit un loc în top pe baza faptului că în domnia ei imperiul britanic a cunoscut o expansiune extraordinară, dar nu numai atât. Era şi o acritură, care a impus moravuri rigide, ridicol de pudibonde, până la negarea totală a corpului.

7.  Ivan cel Groaznic şi-a omorât propriul copil, un băiat, şi a executat în număr mare aristocraţi, clerici şi plebei. Pe lângă asta, faptul că găsea plăcere în a chinui animalele când era mic pare doar un detaliu dintr-un tablou de viaţă extrem de sângeros.

8.  Sultanul Ibrahim I a urcat de la bun început cu o depresie puternică pe tron, provocată de moartea fratelui său, dar ulterior aceasta s-a transformat în atacuri şi instabilitate mentală, ajungând să-şi hrănească peştii din havuzuri cu monede de aur. Mama sa a preluat conducerea, dar asta nu l-a împiedicat pe Ibrahim I să ordone, într-un atac de nebunie, înecarea tuturor celor 280 de concubine, cu care-şi petrecea timpul în harem.

9.  Şi lui Ludwig al II-lea de Bavaria, care a domnit 20 de ani, i se spunea “Nebunul”. După ce a fost declarat în mod oficial nebun în 1886, a murit relativ repede, presupunându-se că s-a sinucis, dar nici varianta asasinatului n-a fost niciodată exclusă.

10. Joanna, regina Castiliei, a domnit 50 de ani. Primele semne de nebunie le-a dat cu doi ani înainte de a urca pe tron, declanşate de gelozia excesivă cu care-şi urmărea soţul, Philip de Burgundia, care au culminat cu refuzul ei de-ai lăsa trupul, la moartea lui, să se odihnească în pace. Tatăl său a preluat regenţa, Joanna fiind condamnată de familie să trăiască într-o cameră fără ferestre dintr-o mânăstire.